top of page
What a wonderfull world - Louis Armstrong
00:00 / 00:00

Mărturii feudale

Satul Blagesti, ca si celelalte sate care fac parte astazi din comuna Blagesti, au fost in toata perioada oranduirii feudale sate aservite, ele fiind vandute sau date danie la domni, diferiti boieri sau manastiri. Prima atestare documentara a satului este facuta intr-un document din 22 iulie 1436, in legatura cu dania ce o fac domnii Moldovei, Ilie si Stefan, fiii lui Alexandru cel Bun, boierului Petru Ungureanu, din Campul lui Dragos, cand alaturi de Blagesti, acesta primeste inca trei sate si poieni pentru fan: “… unde a fost curtea lui Netedul si satu lui Farcea si Bolacestii, amandoua sunt judeciile”. Vechimea satului Blagesti, ca si a celorlalte sate mentionate de document, este mult mai mare, fiind dedusa din urmatoarea mentiune: “… iar hotarul acestor sate sa fie cu toate hotarele lor vechi…”.

Asadar, satele de pe valea Bistritei fac parte dintr-o unitate geografica numita “ Campul lui Dragos “, pe care documentele o aseaza intre Bacau si Neamt, de o parte si de alta a paraului Nechid. Despre acest aspect, Constantin Matasa afirma: “ e foarte probabil sa fi constituit si o unitate politica inca de la inchegarea noastra ca neam de prin veacul al VII-lea si al VIII-lea”.

Conform documentului, incepand cu 1436, locuitorii satului Blagesti isi pierd libertatea, indurand intregul cortegiu de obligatii harazite acestor categorii de tarani.

In 1581, Iancu Sasu intareste stapanirea Manastirii Bistrita asupra unei poieni pentru fan, data acesteia de hatmanul Petrica, ce stapanea mosia Blagesti. Aceeasi danie este intarita in 1595 de catre Ieremia Movila, domnul Moldovei.

In secolul XVII, satul si mosia Blagesti sunt mai des mentionate avand in vedere faptul ca parti din aceasta mosie isi schimba stapanii mult mai des iar domnitorii Moldovei au intarit de fiecare data stapanirea asupra ocinilor sau satelor respective. Astfel, in 1614, Stefan V.V. intareste lui Dimitrie Goie parcalab de Hotin ocina la Blagesti in Campul lui Dragos, iar in 1616, aceluiasi boier, care acum era vornic de Tara de Jos, Radu Mihnea ii intareste stapanirea si asupra unei parti din satul Blagesti. Mostenirea lasata de boierul Dimitrie Goie este intarita jupanesei lui Goia, apoi altor urmasi, nepoti ai hatmanului Petrica, de catre domnitorul Vasile Lupu. La moartea sa, hatmanul Petrica doneaza mosia Blagesti impreuna cu satele situate pe aceasta, Manastirii Bistrita, danie intarita de domnitorul Vasile Lupu in martie 1638.

In anul 1732, domnul Moldovei Grigore Ghica judeca in divan pricina unor locuitori “oameni de mosie“, parati de paharnicul Iordache Cantacuzino “ca sunt vecini ai lui din Blagesti mutati”. La mijlocul secolului al XVIII-lea, mosia Blagesti isi va schimba, pentru ultima data, stapanii. In anul 1760, februarie 22 “Ecaterina Cantacuzino, spatareasa, si fiul ei Ioan Cantacuzino, doneaza mosia Blagesti, in suprafata de 7734 ha, 97 arii, 97 centiari – din care 5018 ha, 41 arii padure Manastirii Sfantul Spiridon din Iasi”(N. Mihordea, Ioana Constantinescu, Corneliu Istrate – Documente privind relatiile agrare in veacul al XVIII-lea, Moldova – Ed. Academiei, 1966, p. 156).

Alexandru cel Bun

Ieremia Movilă

Radu Mihnea

Vasile Lupu

Acasă

bottom of page