top of page
What a wonderfull world - Louis Armstrong
00:00 / 00:00

 

Comuna Blăgești

asezare mirifică a culturii și spiritualității românești

Asezata in partea centrala a Moldovei, in extremitatea Nordica a judetului Bacau, in regiunea dealurilor subcarpatice si cuprinzand pe teritoriul sau o portiune din vestita vale a Bistritei, comuna este un spatiu cu adevarat mirific.

Latimea ultimei terase ce se formeaza pe partea dreapta a raului are, pe teritoriul comunei noastre, o latime de circa 3 Km si o lungime de aproximativ 20Km, teren propice  cultivarii plantelor.

Dupa aceasta intindere neteda de teren, urmeaza dealuri de inaltime mica, brazdate de ape curgatoare care creeaza vai nu prea mari, la nivelul Bistritei, care patrund printre dealuri spre cumpana apelor catre Tazlau.

Comuna are un relief extreme de variat, o parte din teritoriul comunei cuprinzand sesul Bistritei, rau care in aval de Piatra Neamt, iese din depresiune iar valea se stramteaza, luand aspectul unui defileu strajinit de o parte si de alta de dealuri inalte impadurite ( Masivul Runcu 515m la nord, Masivul Barboiu 507m, la sud ).

Dealurile sunt acoperite cu paduri sau ierburi ori livezi cu pomi fructiferi. Ele urca tot mai sus, avand inaltimi din ce in ce mai mari, capatand pe culmea cea mai inalta ce desparte valea Bistritei de cea a Tazlaului, aspectul unor adevarati munti. ( Dealul Boitei, Dealul Crucii, Dealul Cristoiului, Dealul Craciunei, Dealul Viilor, Dealul Cucului, Dealul Corlatiei ).

Din partile abrupt ale acestor dealuri ies la suprafata ape freatice, care dau nastere unor paraie ce se indreapta intr-o singura directie, nord-est, spre apa Bistritei. ( Blageasca – parau ce da denumirea satului si comunei, Paraul Mocanului, Paraul Tochilelor, Paraul Glodosului, Paraul Boita, Paraul Ciubota si Paraul Prajoaia ).

Iata ca, pe vaile acestor paraie, s-au asezat oameni ce si-au intemeiat gospodarii, inca din timpuri stravechi.

In aceasta depresiune, marginita de dealuri acoperite cu paduri, climatul prezinta particularitati, creand o nuanta de clima in general racoroasa.

Relieful si conditiile climaterice au o mare influenta asupra vegetatiei, astfel ca, cea mai mare parte a acestui teritoriu fiind acoperit cu paduri de fag, stejar, carpen, tei, plop si de o bogata vegetatie ierboasa.

Pe ses se cultiva grau, porumb, secara, orz, sfecla de zahar, in

iar pe dealuri, plante furajere, pomi fructiferi si vita de vie.

O fauna numeroasa populeaza acest mirific loc: mistreti iepuri, bursuci, caprioare, vulpi, rozatoare, etc. si o varietate larga de pasari: cioara de semanatura, prepelite, etc.

Asadar, iata conditii extrem de favorabile ce au facut ca acest teritoriu sa fie locuit inca din timpuri stravechi.

Evolutia intinderii comunei a fost nesemnificativa. Hotarul de sud-est si sud-vest cu comuna Garleni este mentionat inca din 1645: “ … iar hotarul este la Campul din sus din fantana lui Parce, la hansul mare di spini in locul cu peperigu, in Blageasca in gios pana la Lespezi, in codru pana in dealul Tazlaului …“. Singura modificare a hotarului comunei s-a produs la sfarsitul secolului XIX, cand satele Frunzeni si Cotreanta ce apartineau comunei Valea lui Ion ( actualmente sat component al comunei Blagesti ), trec unul la comuna Costisa, iar celalalt la comuna Candesti din judetul Neamt.

In present, comuna Blagesti cuprinde 5 sate: Blagesti, Buda, Valea lui Ion, Tardenii Mari si Poiana Negustorului; are 7258 de locuitori si o suprafata de 9498 ha.

Iata ca, oamenii ce au trait aici de-a lungul secolelor, “ au faurit o civilizatie rurala, dovedind o putere de creatie culturala care uimeste pe cine ajunge sa o cunoasca “ ( Henri si Paul Stahl – Civilizatia vechilor sate romanesti ).

Acasă

bottom of page